Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti va invita

LUNI 24 NOIEMBRIE 2008, ORELE 14:00

La lansarea volumului "Problema transilvana reflectata in notele prezentate de Delegatia maghiara la Conferinta de Pace de la Paris(1920). Editie critica", realizat cu sprijinul Administratiei Fondului Cultural National, care va avea loc la Biblioteca Municipala "Mihail Sadoveanu", sala "Mircea Eliade" (pentru harta, click pe afisul lansarii din stanga)

Invitat special: Academician Florin Constantiniu

Studiu introductiv

Incheierea primei conflagratii mondiale si prefigurarea unei noi geografii politice a fostului spatiu austro-ungar au determinat diplomatia maghiara sa elaboreze o argumentatie care sa demonstreze necesitatea mentinerii unitatii „vechiului teritoriu al Coroanei Sfantului Stefan”. Argumentele invocate in acest sens au fost extrem de complexe, printre ele regasindu-se teorii care au suscitat si suscita inca vii dezbateri intre istoricii romani si maghiari.

Documentatia, prezentata Conferintei de Pace de la Paris la 16 ianuarie 1919 si ulterior publicata sub titlul „Les negociations de la paix hongroise. Compte-rendu sur les travaux de la délégation de paix de Hongrie à Neuilly sur Seine de janvier à mars 1920 ”¹, cuprinde si « Nota VIII referitoare la problema Transilvaniei » insumand motivatia relativa la drepturile Ungariei fata de aceasta provincie. Ca raspuns la argumentele invocate, Alexandre Millerand, presedintele Conferintei Ambasadorilor², inainteaza scrisoarea de trimitere din 6 mai 1920 in care se subliniaza ca « daca rezultatul acestui studiu nu va fi de acord in liniile sale esentiale cu contra-propunerile formulate de catre delegatia ungara este pentru ca Puterilor Aliate li s-a parut imposibil sa adopte punctul de vedere al acestei delegatii.”³

Delegatia romana la Conferinta de Pace de la Paris raspunde pretentiilor maghiare prin memoriul sau din 20 februarie 1920⁴ precum si prin scrisoarea comuna a delegatiilor Romaniei, Cehoslovaciei si Regatului sarbo-croato-sloven din 24 februarie 1920⁵. Ambele documente se raporteaza doar la unele aspecte considerate relevante din documentatia maghiara, fara a realiza o analiza de detaliu a acesteia.

Nedorind sa imprimam un caracter polemic abordarii noastre ne vom referi totusi la cateva argumente invocate de delegatia maghiara dintr-o  «perspectiva romaneasca » asa cum se desprinde ea din istoriografia dedicata subiectului.

Joi, 16 octombrie 2008, orele 18:00 in Club A

O intrebare cu raspuns evident la o prima vedere - oricine ar spune: cum sa nu? Insa la nivelul documentelor internationale limba romana incepe sa capete noi denumiri. Ce mai inseamna limba romana? La ce ne foloseste? Chiar ne mai trebuie limba romana?
Aparitia limbilor valaha si moldoveneasca va fi discutata joi, 16 octombrie 2008, la orele 18:00 in Culb A de poetii Marius Ianus si Rasvan Tupa, scriitorul Mitos Micleusanu si ziaristul George Damian.

In iunie 2007 Bucurestiul a acceptat prezenta sintagmei "limba moldoveneasca" in doua acorduri dintre Uniunea Europeana si Republica Moldova - ba si mai mult, a acceptat si recunoscut redactarea acestor acorduri in aceeasi "limba moldoveneasca". In cursul negocierii si semnarii acestor acorduri UE-Chisinau, Romania a preferat sa introduca o simpla declaratie ca "nu recunoaste si nu admite existenta limbii moldovenesti". Insa tratatul in "limba moldoveneasca" exista si foarte putini stiu de existenta unei notite obscure intr-o minuta a unei consultari la fel de obscure. Diplomatii romani au preferat aceasta atitudine din dorinta de a nu starni un scandal diplomatic, de a nu pune piedici in buna functionare a UE si de a nu risca posibilitatea ca guvernanti comunisti de la Chisinau sa poata spune ca Romania nu le permite basarabenilor sa calatoreasca prin Europa.
In octombrie 2008 Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a a adoptat o rezolutie in care se vorbeste despre "minoritatea valaha" si "limba ei materna". La Parlamentul European a fost depusa o motiune care cere "protejarea identitatii limbii romane" .

Se poate spune ca limba romana ramane limba romana indiferent de denumirile date in diverse documente internationale. Insa tocmai tratatele internationale creaza efecte practice: in septembrie 2008 vamesii de la Prut au interzis intrarea in Republica Moldova a cartilor in al caror titluri aparea cuvantul "roman". Romanii din Serbia - proaspat botezati valahi - ar avea nevoie de scoli in limba lor materna - insa va fi destul de greu de gasit un manual de limba "valaha".

Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti
va invita la lansarea: "Raportului privind drepturile romanilor din afara tarii - 2008"  si a volumului  "Romanii timoceni in prima jumatate a secolului XX"  de Teodor Dan Arhire

VINERI 26 SEPTEMBRIE, ORELE 11:00

la sediul BIBLIOTECII METROPOLITANE MIHAIL SADOVEANU,
BUCURESTI, Str. Tache Ionescu Nr. 4 

 
Raport privind drepturile romanilor - 2008
Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti prezinta al doilea raport pentru perioada 2007-2008 privind respectarea drepturilor minoritatilor romanesti din statele membre ale Consiliului Europei si vecine cu Romania: Bulgaria, Serbia, Ungaria si Ucraina. Principala problema pentru comunitatile romanesti din statele amintite este reprezentata de faptul ca desi exista o legislatie pentru protejarea drepturilor minoritatilor aceste legi nu sunt aplicate. Mai mult, este pusa in practica o strategie de scindare a minoritatii romanesti, aparand limbi si grupuri etnice necunoscute la o prima vedere. In paginile ce urmeaza am adunat date publice care indica aceasta situatie. Pentru o mai buna intelegere a situatiei comunitatilor romanesti recomandam si raportul pentru perioada 2006-2007, care poate fi citit la adresa www.centruldestudii.ro