Prezentam in randurile ce urmeaza cea de-a treia editie a Raportului de monitorizare a respectarii drepturilor comunitatilor romanesti din afara granitelor tarii, realizat de Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti. In versiunea pdf pe care o puteti citi apasand pe imaginea alaturata se regaseste versiunea extinsa a raportului, randurile ce urmeaza cuprinzand doar sumarul introductiv.
Intrat in al treilea an al existentei sale, acest proiect independent de monitorizare a situatiei comunitatilor romanesti din Bulgaria, Serbia, Ucraina si Ungaria permite tragerea unor concluzii nu tocmai imbucuratoare pentru viitorul acestor comunitati. Practic intre anii 2006 – 2007 situatia generala a minoritatii romanesti din tarile enumerate mai sus nu a cunoscut nici un fel de imbunatatire, ba chiar am putea spune ca tendinta generala este una de restrangere a drepturilor acestor comunitati. Raportul din acest an cuprinde ca si cele din anii anteriori o monitorizare a drepturilor minoritatii romanesti din Bulgaria, Serbia, Ucraina si Ungaria din urmatoarele puncte de vedere: dreptul la folosirea limbii materne in scoli, dreptul la folosirea limbii materne in biserica, dreptul la folosirea limbii materne in mass-media, atitudini si manifestari ostile din partea majoritatii fata de minoritatea romaneasca. Toate tarile monitorizate prin acest raport cuprind o minoritate romaneasca autohtona si sunt semnatare ale unor tratate si conventii internationale care le obliga sa respecte drepturile enumerate mai sus pentru minoritatile nationale. |n ciuda acestor obligatii asumate, tarile in cauza refuza in mod consecvent sa respecte drepturile minoritatii romanesti. Desi exista elemente specifice pentru fiecare tara in parte dintre cele monitorizate, in acelasi timp exista si o serie de elemente comune. |n primul rand exista o insistenta a guvernelor in impartirea artificiala a comunitatii romanesti in romani si alta etnie (vlahi sau moldoveni). Acest fenomen duce la o micsorare a numarului real al romanilor din tarile respective si la impiedicarea statului roman in a acorda sprijin comunitatii romanesti. O alta trasatura comuna pentru toate tarile monitorizate este interzicerea educatiei in limba materna sau restrangerea orelor si numarului de scoli cu predare in limba romana. Pe langa fenomenele enumerate mai sus este prezenta si exercitarea de presiuni asupra publicatiilor in limba romana, retragerea finantarilor acordate anterior sau interzicerea programelor radio-TV in limba romana. Toate aceste trasaturi comune ale comportamentului guvernelor din tarile monitorizate duc la o degradare continua a situatiei minoritatii romanesti.
Apasand pe imaginea alaturata puteti citi versiunea electronica a ultimului numar al revistei Contact, editata de Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti.
Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti va invita marti 4 august orele 11:00 la vernisarea expozitiei fotografice "4 august 1919 - Armata Romana elibereaza Budapesta" organizata la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti cu ocazia aniversarii a 90 de ani de la caderea regimului bolsevic din Ungaria in urma interventiei Armatei Romane. Evenimentul va fi prezentat de academicianul Florin Constantiniu.
Razboiul dintre Romania regala si Ungaria bolsevica incepea in noaptea de 15 spre 16 aprilie 1919 cand Divizia 6, Divizia 38 de husari, Divizia de secui si garzile rosii maghiare atacau la Ciucea si Tigani posturile inaintate ale armatei romane. Contraofensiva romana a atins in patru zile zona Muntilor Apuseni si apoi linia raului Tisa. La Oradea romani, unguri, germani si slovaci „intampina pe romani cu flori si cu strigate de bucurie, scoase in limba lor”, scria Nicolae Iorga, pentru ca i–au salvat de bolsevici. La 30 aprilie si 1 mai, trupele romane au ajuns la Tisa pe intreaga lungime a frontului, reusind sa faca jonctiunea cu trupele cehoslovace in zona Csap–Munkacs.
Lenin ii comunica telegrafic lui Bela Kun ca prin Basarabia, Bucovina si Galitia Uniunea Sovietica urma sa ajute Republica Sovietica Ungara. Oameni politici romani, ca Alexandru Vaida, Tache Ionescu, Nicolae Titulescu, Ionel Bratianu, Constantin Angelescu aratau factorilor de decizie de la Paris pericolul pe care il reprezenta pentru Europa refacerea fortelor militare ale Ungariei Sovietice. Temerile erau indreptatite, intrucat la 20 mai 1919, armata Ungariei ocupa intreaga Slovacie.
Urmatoarele atacuri ale armatei bolsevice maghiare s-au desfasurat conform planurilor lui Lenin, care prevedeau declansarea la scara europeana a unor mari demonstratii muncitoresti pentru apararea Ungariei bolsevice. La 19 spre 20 iulie 1919, armata ungara a atacat respingand armata romana pana la Oradea. A avut loc o contraofensiva si, dupa sapte zile de lupte crancene, trupele romane se apropiau de Budapesta. La 3 august 1919, patru escadroane de rosiori comandate de colonelul Rusescu au pornit spre Budapesta unde a ajuns spre seara. Istoriografia a consemnat data eliberarii Budapestei de bolsevism ca fiind 4 august 1919, ziua in care generalul Mardarescu a primit defilarea trupelor romane in capitala Ungariei.
Eliberarea Ungariei de bolsevism a fost o actiune trecuta sub tacere in perioada comunista - lucru lesne de inteles daca avem in vedere faptul ca Bela Kun s-a refugiat la Moscova de unde a tesut mai departe firele "revolutiei mondiale" si desi a fost executat in URSS in perioada marilor epurari a ramas totusi un simbol al loviturilor de stat bolsevice. Dupa 1989 Actiunea Armatei Romane de la Budapesta a intrat intr-un fel de con de umbra sau a devenit apanajul extremistilor. Pentru a elimina macar partial aceasta perdea a uitarii, la 90 de ani de la intrarea Armatei Romane in Budapesta organizez la Museul de Istorie al Municipiului Bucuresti o expozitie fotografica cu imagini in mare parte inedite, obtinute cu sprijinul Muzeului Militar din Bucuresti.
Miercuri, 20 mai 2009, orele 12.00, Centrul de Studii pentru Resurse Românesti lanseaza la Muzeul National de Istorie a României, în sala Lapidarium, volumul „Dezmembrarea Maramuresului istoric: decizii politice, reactii si consemnari în marturii contemporane (1919-1923)”, editor Cristina Tineghe.
Cartea prezinta documente aferente tematicii surprinse în titlu, respectiv: procese verbale ale comisiei teritoriale româno-iugoslave din cadrul Conferintei de Pace de la Paris (1919-1920), corespondenta dintre Ministerul de Externe si Ministerul de Razboi însarcinate sa aduca la îndeplinire angajamentele politice asumate de România în privinta granitei româno-cehoslovace, documentatia rezultata în urma negocierilor româno-cehoslovace privind traseul frontierei bilaterale în zona Maramuresului precum si memorii ale oamenilor politici din Maramures. Problematica cuprinsa în documentele editate surprinde modul în care a fost analizata si solutionata problema Maramuresului istoric la Conferinta de Pace de la Paris, din perspectiva institutiilor statului român implicate în procesul de instituire a granitei de nord a României, respectiv Ministerul de Externe si Ministerul de Razboi. În acest sens se remarca insistenta Ministerului de Razboi si a Marelui Stat Major de a se angaja negocieri care sa vizeze încorporarea la statul român a întregului Maramures de la nord de Tisa. Sunt puse in evidenta, nu în cele din urma, eforturile depuse de unii factori politici din Maramures pentru a demonstra injustetea scindarii acestui teritoriu, precum si dezavantajele de ordin politic, economic etc. ce decurgeau din aceasta. Discutiile ce se vor purta cu acest prilej, vor fi moderate de domnul director general al Muzeului National de Istorie a României, dr. Crisan Museteanu. Dintre invitatii speciali ai acestui eveniment cultural, ne vor onora cu prezenta: - domnul Florin Constantiniu, academician, Academia Româna; - domnul Vasile Timis, secretar de stat, Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National; - domnul Eugen Tomac, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe; - domnul Gheorghe Barlea, senator, Senatul României; - doamna Cristina Tineghe, editor.
Europarlamentarul roman Calin Catalin Chirita, a depus o propunere de rezolutie privind promovarea dreptului la educatie in limba materna pentru persoanele apartinand minoritatii romane din Ucraina. Documentul semnaleaza pentru prima data in Parlamentul European ca in Ucraina exista o minoritate de limba romana, care numara peste 410000 de persoane (inregistrate ca romani si moldoveni la recensamantul din 2001), conform datelor oficiale ale Guvernului Ucrainei.
"Demersul meu este in concordanta atat cu obiectivele Uniunii Europene de promovare a drepturilor omului, cat si cu obiectivele Romaniei si cu dezideratele romanilor de peste granite, din Ucraina.Minoritatea romana din Ucraina este o comunitate nationala traditionala, cu profunde radacini istorice, care traieste in armonie cu majoritatea si cu alte minoritati, in special in Regiunea Cernauti (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei si zona Hertei), in Regiunea Odessa (raioanele din sudul Basarabiei), in Regiunea Transcarpatia (Maramuresul istoric)" isi argumenteaza demersul Calin Catalin Chirita.
In rezolutia propusa, se „recomanda Ucrainei ca la Universitatea de stat din Cernauti sa infiinteze sectii cu predare in limba materna romana la toate profilurile si specializarile existente”. De asemenea, se recomanda Ucrainei sa infiinteze sectii cu predare in limba materna romana in scolile profesionale si liceele existente in orasele din regiunile mentionate mai sus.
Proiectul de rezolutie propus de Calin Catalin Chirita se intemeiaza pe articolul 113 din Regulamentul de procedura al Parlamentului European, pe Comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2008 privind Parteneriatul Estic [COM(2008) 823], Politica europeana de vecinatate si rolul activ al UE in promovarea drepturilor omului in lume.
(Comunicat din partea PPE-ED, Parlamentul European)
Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti a participat miercuri, 28 ianuarie 2009 alaturi de alti 270 de ONG-isti, la Palatul Parlamentului la intalnirea dintre conducerea Camerei Deputatilor si reprezentanti ai societatii civile. Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti a sustinut implicarea Camerei Deputatilor – prin mijloacele care ii stau la dispozitie – in protejarea drepturilor romanilor de pretutindeni. Pe scurt: deputatii ar trebui sa actioneze in interesul romanilor din afara granitelor tarii in cadrul organismelor internationale din care fac parte, in cadrul comisiilor bilaterale cu parlamentarii tarilor unde exista minoritatea romana, dar si la nivelul Camerei – o audiere a romanilor de pretutindeni nu ar fi imposibil de organizat.Pozitia prezentata de Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti a fost sintetizata in urmatoarea fraza a procesului verbal al intalnirii: “Problema accesului la educa?ie, serviciu religios ?i pres? în limba matern? a românilor din afara grani?elor – îmbun?t??irea legisla?iei pentru românii de pretutindeni“
Primaria orasului Negotin din Serbia a cerut pe 21 ianuarie daramarea fundatiei celei de-a doua biserici romanesti din Valea Timocului, informeaza un comunicat al Protopopiatului Ortodox Roman al Daciei Ripensis. In luna martie 2008 protopopul Boian Alexandrovici a primit aprobare pentru construirea unei a doua biserici cu slujba in limba romana, insa decizia de miercuri nu tine seama de aceasta aprobare, ne-a declarat Boian Alexandrovici. In Valea Timocului mai exista o singura biserica cu slujba in limba romana, ridicata incepand cu anul 2004, autoritatile sarbe amenintand in repetate randuri cu demolarea ei.
Foto: Fundatia Bisericii Sf. Nicetas din Remesiana in martie 2008, Romanian Global News
Asociatia Coolturala „Noua ne pasa!” lanseaza invitatia de a aniversa altfel „150 de ani de la Unirea din 1859 a Principatelor”. Sâmbata 24 ianurie 2009, cei interesati sunt invitati la o plimbare „Pe urmele lui Cuza prin Bucuresti”. Vor fi vizitate obiectivele semnificative pentru domnia sa din Capitala. Pe tot parcursul itinerariului tineri istorici vor prezenta povestea Unirii si al domnului ei.
Cei interesati sunt rugati sa trimita un e-mail de participare la adresa
.
Întâlnirea va avea loc sâmbata 24 ianurie 2009 în fata Facultatii de Istorie, Universitatea Bucuresti (Bulevardul Regina Elisabeta, nr 4-12, sector 5), orele 12.00.
Profesorul Gheorghe Zbuchea s-a stins din viata azi 29 decembrie 2008 in jurul pranzului. Profesor in cadrul catedrei de istorie universala a Facultatii de Istorie, Universitatea Bucuresti, Gheorghe Zbuchea a fost cel mai de seama cercetator roman al istoriei romanilor sud-dunareni. Printre contributiile sale se numara mai multe volume asupra istoriei tarilor balcanice, dar si o seama de editii de documente si sinteze asupra comunitatilor romanesti din Peninsula Balcanica. Profesorul Zbuchea a coordonat in ultimii ani mai multe teze de doctorat ale unor romani din Serbia cu privire la istoria romanilor din dreapta Dunarii. Studentii si apropiatii isi vor putea lua ramas bun de la profesorul Zbuchea pe 30 decembrie la capela cimitirului Sfanta Vineri, iar inmormantarea va avea loc pe 31 decembrie la Manastirea Caldarusani.
Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti va invita
LUNI 24 NOIEMBRIE 2008, ORELE 14:00
La lansarea volumului "Problema transilvana reflectata in notele prezentate de Delegatia maghiara la Conferinta de Pace de la Paris(1920). Editie critica", realizat cu sprijinul Administratiei Fondului Cultural National, care va avea loc la Biblioteca Municipala "Mihail Sadoveanu", sala "Mircea Eliade" (pentru harta, click pe afisul lansarii din stanga)
Invitat special: Academician Florin Constantiniu
Studiu introductiv
Incheierea primei conflagratii mondiale si prefigurarea unei noi geografii politice a fostului spatiu austro-ungar au determinat diplomatia maghiara sa elaboreze o argumentatie care sa demonstreze necesitatea mentinerii unitatii „vechiului teritoriu al Coroanei Sfantului Stefan”. Argumentele invocate in acest sens au fost extrem de complexe, printre ele regasindu-se teorii care au suscitat si suscita inca vii dezbateri intre istoricii romani si maghiari.
Documentatia, prezentata Conferintei de Pace de la Paris la 16 ianuarie 1919 si ulterior publicata sub titlul „Les negociations de la paix hongroise. Compte-rendu sur les travaux de la délégation de paix de Hongrie à Neuilly sur Seine de janvier à mars 1920 ”1, cuprinde si « Nota VIII referitoare la problema Transilvaniei » insumand motivatia relativa la drepturile Ungariei fata de aceasta provincie. Ca raspuns la argumentele invocate, Alexandre Millerand, presedintele Conferintei Ambasadorilor2, inainteaza scrisoarea de trimitere din 6 mai 1920 in care se subliniaza ca « daca rezultatul acestui studiu nu va fi de acord in liniile sale esentiale cu contra-propunerile formulate de catre delegatia ungara este pentru ca Puterilor Aliate li s-a parut imposibil sa adopte punctul de vedere al acestei delegatii.”3
Delegatia romana la Conferinta de Pace de la Paris raspunde pretentiilor maghiare prin memoriul sau din 20 februarie 19204 precum si prin scrisoarea comuna a delegatiilor Romaniei, Cehoslovaciei si Regatului sarbo-croato-sloven din 24 februarie 19205. Ambele documente se raporteaza doar la unele aspecte considerate relevante din documentatia maghiara, fara a realiza o analiza de detaliu a acesteia.
Nedorind sa imprimam un caracter polemic abordarii noastre ne vom referi totusi la cateva argumente invocate de delegatia maghiara dintr-o «perspectiva romaneasca » asa cum se desprinde ea din istoriografia dedicata subiectului.
Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti prezinta al doilea raport pentru perioada 2007-2008 privind respectarea drepturilor minoritatilor romanesti din statele membre ale Consiliului Europei si vecine cu Romania: Bulgaria, Serbia, Ungaria si Ucraina. Principala problema pentru comunitatile romanesti din statele amintite este reprezentata de faptul ca desi exista o legislatie pentru protejarea drepturilor minoritatilor aceste legi nu sunt aplicate. Mai mult, este pusa in practica o strategie de scindare a minoritatii romanesti, aparand limbi si grupuri etnice necunoscute la o prima vedere. In paginile ce urmeaza am adunat date publice care indica aceasta situatie. Pentru o mai buna intelegere a situatiei comunitatilor romanesti recomandam si raportul pentru perioada 2006-2007, care poate fi citit aici.
Lingvistica si istoria raman instrumente politice de care depinde soarta unor comunitati minoritare - cel putin asa reiese in urma unei priviri asupra situatiei comunitatilor romanesti din tarile vecine Romaniei. Un proiect de rezolutie depus de europarlamentarul roman Roberta Anastase pe 21 septembrie 2007 constata: "Intrucat intr-o serie de state membre ale Consiliului Europei se constata manifestari de intoleranta fata de drepturile lingvistice ale minoritatilor nationale, fapt care constituie o amenintare pentru conservarea limbii romane: 1) deplange faptul ca drepturile minoritatilor nationale, in special drepturile lor lingvistice nu sunt garantate pe deplin in intreaga Europa; 2) invita comisiile parlamentare competente, Consiliul si Comisia sa examineze in detaliu situatia comunitatilor romanesti si respectarea drepturilor lor lingvistice in Europa si sa ia masuri ferme de promovare a tolerantei si multilingvismului; 3) invita Consiliul si Comisia sa promoveze protectia limbii romane in cadrul politicilor interne si externe ale Uniunii Europene". Aceasta rezolutie ar putea imbunatati situatia romanilor din Valea Timocului de exemplu - acolo unde autoritatile sarbe sustin ca se vorbeste o limba "vlaha" care nu este cuprinsa in tratatele internationale semnate de guvernul de la Belgrad, acesta fiind unul din motivele pentru care romanilor din Valea Timocului nu le sunt acordate drepturile ca minoritate nationala.
Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti va invita marti 4 august orele 11:00 la vernisarea expozitiei fotografice "4 august 1919 - Armata Romana elibereaza Budapesta" organizata la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucuresti cu ocazia aniversarii a 90 de ani de la caderea regimului bolsevic din Ungaria in urma interventiei Armatei Romane. Evenimentul va fi prezentat de academicianul Florin Constantiniu. 
Miercuri, 20 mai 2009, orele 12.00, Centrul de Studii pentru Resurse Românesti lanseaza la Muzeul National de Istorie a României, în sala Lapidarium, volumul „Dezmembrarea Maramuresului istoric: decizii politice, reactii si consemnari în marturii contemporane (1919-1923)”, editor Cristina Tineghe. 
Europarlamentarul roman Calin Catalin Chirita, a depus o propunere de rezolutie privind promovarea dreptului la educatie in limba materna pentru persoanele apartinand minoritatii romane din Ucraina. Documentul semnaleaza pentru prima data in Parlamentul European ca in Ucraina exista o minoritate de limba romana, care numara peste 410000 de persoane (inregistrate ca romani si moldoveni la recensamantul din 2001), conform datelor oficiale ale Guvernului Ucrainei.
Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti va invita la dezbaterea dedicata aniversarii a 150 de ani de la Unirea Principatelor Romane
Primaria orasului Negotin din Serbia a cerut pe 21 ianuarie daramarea fundatiei celei de-a doua biserici romanesti din Valea Timocului, informeaza un comunicat al Protopopiatului Ortodox Roman al Daciei Ripensis. In luna martie 2008 protopopul Boian Alexandrovici a primit aprobare pentru construirea unei a doua biserici cu slujba in limba romana, insa decizia de miercuri nu tine seama de aceasta aprobare, ne-a declarat Boian Alexandrovici. In Valea Timocului mai exista o singura biserica cu slujba in limba romana, ridicata incepand cu anul 2004, autoritatile sarbe amenintand in repetate randuri cu demolarea ei.
Asociatia Coolturala „Noua ne pasa!” lanseaza invitatia de a aniversa altfel „150 de ani de la Unirea din 1859 a Principatelor”. Sâmbata 24 ianurie 2009, cei interesati sunt invitati la o plimbare „Pe urmele lui Cuza prin Bucuresti”. Vor fi vizitate obiectivele semnificative pentru domnia sa din Capitala. Pe tot parcursul itinerariului tineri istorici vor prezenta povestea Unirii si al domnului ei.
Profesorul Gheorghe Zbuchea s-a stins din viata azi 29 decembrie 2008 in jurul pranzului. Profesor in cadrul catedrei de istorie universala a Facultatii de Istorie, Universitatea Bucuresti, Gheorghe Zbuchea a fost cel mai de seama cercetator roman al istoriei romanilor sud-dunareni. Printre contributiile sale se numara mai multe volume asupra istoriei tarilor balcanice, dar si o seama de editii de documente si sinteze asupra comunitatilor romanesti din Peninsula Balcanica. Profesorul Zbuchea a coordonat in ultimii ani mai multe teze de doctorat ale unor romani din 
